Instrumente de plata

Circuitul cecului

1. eliberarea carnetului de cecuri de către bancă clientului ei (trăgătorul)
2. trăgătorul cecului cumpără mărfurile de la vânzător (beneficiarul cecului) şi
3. trage cecul asupra băncii X (banca cumpărătorului / trasul);
4. trgătorul remite beneficiarului cecul tras asupra Băncii X;
5. beneficiarul remite cecul la banca sa pentru încasare;
6. banca beneficiarului (Banca Y) prezintă cecul la Banca X;
7. Banca X achită cecul şi stinge creanţa.


Derularea plăţii prin cambie:

1. Banca X acordă credit Firmei 1;
2. Între Firma 1, în calitate de vânzător şi Firma 2, se încheie un contract de vânzare-cumpărare de marfă;
3. Firma 1 trage o cambia asupra Firmei 2;
4. Firma 1 remite Băncii X cambia trasă asupra Firmei 2;
5. Se stinge creanţa (prin încasarea cambiei este achitată ultima rată a creditului pe care Firma 1 îl primise de la Banca X);
6. La scadenţă achită suma (trasul plăteşte suma beneficiarului);
7. Se stinge creanţa


Circulaţia biletului la ordin

1. Între Firma 1 şi Firma 2 se încheie un contract, de o anumită valoare, pt. un anumit obiectiv;
2. Firma 1 în calitate de debitor (emitent) emite biletul la ordin în favoarea Firmei 2 în calitate de creditor (beneficiar);
3. La scadenţă, Firma 2 prezintă biletul la ordin pentru plată Firmei 1;
4. Firma 1 achită biletul la ordin şi îşi stinge datoria pe care o avea la Firma 2.


Derularea plăţii prin cărţi bancare

1. Clientul deţinător al cărţii de plată achiziţionează bunuri/servicii de la comerciantul acceptand de card;
2. Posesorul cărţii de plată efectuează plata bunurilor prin utilizarea cardului. Comerciantul întocmeşte documentul de vânzare-cumpărare (factura). Prin semnarea facturii, clientul deţinător de card dă ordin emitentului cărţii de plată de a plăti comerciantului contravaloarea bunurilor achiziţionate;
3. Comerciantului îi revine datoria de a verifica:
» Identitatea deţinătorului de card;
» Valabilitatea cărţii de plată (să nu fie deteriorată, perimată sau anunţată ca pierdută sau furată);
» Conformitatea semnăturii de pe factură cu aceea de pe cartea de plată;
4. Comerciantul prezintă băncii sale documentele de vânzare-cumpărare;
5. Banca comerciantului creditează contul acestuia cu suma corespunzătoare documentelor de vânzare-cumpărare;
6. Banca comerciantului ordonă băncii emitente a cărţii de plată achitarea contravalorii facturilor întocmite de comerciant;
7. Banca emitentă a cardului onorează plata şi debitează contul clientului său deţinător de carte de plată;

Etapele procesării prin compensare a cecului
1. În baza unui disponibil constituit la banca sa, trăgătorul primeşte de la aceasta un carnet de cecuri;
2. Între trăgător – în poziţie de cumpărător – şi beneficiar – în poziţie de vânzător – se încheie un contract având ca obiect active transferate;
3. Trăgătorul emite cecul prin care dă ordin băncii sale să plătească la prezentare posesorului său, suma de bani înscrisă pe cec;
4. Beneficiarul cecului îl remite spre încasare băncii sale;
5. În cadrul şedinţei de verificare a instrumentelor de plată de debit, banca beneficiarului prezintă băncii trase cecul spre verificarea disponibilului din contul trăgătorului şi pentru acceptarea plăţii;
6. Trasul verifică disponibilul şi, în cazul acceptării, debitează contul trăgătorului. Banca trasă comunică băncii beneficiarului informaţiile privind acceptarea la plată a cecului;
7. Banca beneficiarului introduce scriptic cecul în compensare;
8. După procesarea cecului prin compensare, banca beneficiarului creditează contul clientului său cu suma înscrisă pe cec;
9. Creanţa beneficiarului asupra plătitorului se stinge

Circuitul plăţilor de mare valoare
Porneşte de la clientul plătitor până la clientul beneficiar având următorul traseu:
- client plătitor;
- unitatea bancară unde îşi are deschis contul clientul plătitor;
- sucursala BNR din judeţul unde se află clientul plătitor;
- centrala BNR unde, atât centrala băncii plătitorului, cât şi centrala băncii beneficiarului au conturi curente deschise;
- centrala societăţii bancare plătitoare;
- centrala societăţii bancare beneficiare;
- unitatea bancară a clientului beneficiar














VIRAMENTUL – Instrument de plată fără numerar

Viramentul este un procedeu bancar special de plată fără numerar, efectuat prin transferul unei sume de bani în monedă naţională sau în valută, din contul celui care dispune plata (ordonatorul) în contul beneficiarului care încasează, acest lucru însemnând debitarea contului primului şi creditarea contului celuilalt.

Ordonatorul – cumpărător, debitor, importator, beneficiar al unei prestaţii de servicii;
Beneficiarul – vânzător, creditor, exportator, prestator de servicii;
Banca ordonatorului = bancă plătitoare
Banca beneficiarului = bancă destinatară


Viramentul presupune existenţa unui cont în bancă din partea persoanei fizice sau juridice şi existenţa unor disponibilităţi în acest cont, create prin depozite anterioare, încasări, credit acordat de bancă etc.

Viramentul poate fi intrabancar sau între societăţi bancare diferite (interbancar);

Comparaţia dintre cec şi virament – viramentul este mai OMOGEN;
- prin cec se operează ori cu monedă fiduciară sau cu monedă scripturală;
- prin virament se operează numai cu monedă scripturală (este calificat drept o remitere de monedă scripturală)
- viramentul se poate prelucra mai uşor pe calculator, diminuând costul şi economisind timpul serviciilor bancare

Specificul mecanismului de virament – se pot realiza acte juridice diferite:
- stingerea unei obligaţii prin plată;
- acordarea unui împrumut
- efectuarea unei donaţii

Consecinţe ale caracterului abstract al viramentului:
1. Banca nu poate cenzura un ordin de virament emis de clientul titular al contului, în cazul în care acest cont are un sold creditor; Excepţie: situaţia în care sunt nesocotite normele de ordine publică privind ordinea efectuării viramentelor care decurg din aplicarea dispoziţiilor legale privind măsurile pentru evitarea blocajului financiar.
2. Banca nu trebuie să verifice cauza juridică a ordinului de virament, validitatea lui nedepinzând de validitatea actului juridic care se realizează prin acest procedeu bancar;
3. Banca nu este obligată să verifice dacă autorul ordinului de virament are capacitatea juridică de a efectua actul juridic realizat prin virament;
4. Viramentul are ca efect naşterea unui drept de creanţă al beneficiarului faţă de bancă şi concomitent stingerea eventualei creanţe anterioare a emitentului faţă de aceeaşi bancă.



Implicaţiile viramentului la nivel economic:
1. Prin virament – trecerea unei sume dint-un cont în altul – se înfăptuieşte circulaţia monedei scripturale
2. Depozitele bancare constituite exprimă creanţe ale terţilor faţă de bancă, iar viramentul reprezintă un procedeu de transfer al creanţelor între creditorii băncii
3. Viramentul ca transfer de monedă scripturală reprezintă un instrument de combatere a inflaţiei monetare

Clasificarea viramentului:
1. Viramentul intern (intrabancar) – este efectuat între 2 conturi deschise la aceeaşi bancă
2. Viramentul extern (interbancar) este efectuat între 2 conturi deschise la bănci diferite şi se realizează în etape:
- plătitorul emite ordinul de virament cerând băncii sale să-i debiteze contul cu o anumită sumă, pentru a se credita contul beneficiarului deschis la o altă bancă
- banca plătitorului pune la dispoziţia băncii beneficiarului un credit egal cu aceeaşi sumă;
- banca beneficiarului creditează contul acestuia;
- între cele două bănci se realizează reglementarea conturilor prin casa de compensaţii interbancare

Data viramentului – ziua în care suma este pusă la dispoziţia beneficiarului prin creditarea contului acestuia de către banca sa.

Clasificarea viramentului în funcţie de ordonatorul operaţiei
1. Viramentele clientelei – ordin dat de un client de a se efectua un transfer de bani, prin debitarea contului său către unul sau mai mulţi beneficiari
2. Viramentul BNR – în cazul relaţiilor interbancare;

Ordinele de virament pot fi:
- pe suport hârtie (manuscris sau imprimat)
- sub formă magnetică

În funcţie de sensul din care se dispune şi efectuează plata:
- virament de credit
- virament de debit.

Viramentul de credit:
1. plătitorul ordonă băncii sale (bancă plătitoare) să promoveze ordinul de plată către beneficiarul specificat;
2. banca plătitoare preia suma din contul plătitorului şi efectuează plata către banca creditorului
3. banca creditorului înscrie suma în contul beneficiarului

Viramentul de debit:
1. plătitorul împuterniceşte creditorul pentru astfel de operaţiuni; el solicită băncii sale aprobarea operaţiunii;
2. creditorul depune documentaţia aferentă sumei de plată (factura) la banca sa;
3. banca plătitorului include pentru plată suma respectivă la data scadenţei de plată, iar după efectuarea plăţii, suma revine pe filieră bancară în contul creditorului