“ Corelaţia dintre Veniturile şi Cheltuielile Întreprinderii”

Introducere


Capitolul 1. Analiza veniturilor pe baza raportului privind rezultatele financiare
1.1 Definiţia şi structura veniturilor.
1.2 Aprecierea în dinamică a veniturilor în baza raportului privind rezultatele financiare.

Capitolul 2. Analiza cheltuielilor întreprinderii .
2.1 Definiţia şi componenţa cheltuielilor întreprinderii.
2.2 Criterii de clasificare a cheltuielilor întreprinderii.
2.3 Aprecierea în dinamică a cheltuielilor pe tipuri de activităţi.

Capitolul 3. Corelaţia dintre veniturile şi cheltuielile întreprinderii.
3.1 Situaţia generală pe baza raportului privind rezultatele financiare.
3.1.1 Influienţa cheltuielilor.
3.1.2 Influienţa veniturilor.
3.2 Analiza corelaţiei dintre veniturile şi cheltuielile întreprinderii.
3.3 Analiza cheltuielilor operaţionale.
3.4 Analiza cheltuielilor la 1leu producţie marfă.
3.5 Calcularea acţiunii factorilor la modificarea profitului operaţional.
3.6 Calculul influienţii factorilor asupra profitului (pierderii) pînă la impozitare.


Concluzii

Bibliografie





Introducere



În condiţiile economiei de piaţă întreprinderile necesită un nou stil de conducere, bazat pe flexibilitate, dinamism şi previziune. În atare condiţii activitatea de conducere este de conceput fără o informaţie complexă, oportună şi calitativă.
Sub acest apect informaţia cuprinsă în rapoartele financiare nu este suficientă. Este necesar deasemenea a cunoaşte întregul complex de cauze şi factori care determină mărimea profitului. Aceasta se poate realiza numai prin intermediul analizei financiare.
Bineînţeles, o parte din manageri au însuşit unele aspecte ale acestei analize . Însă, ţinînd cont de faptul că în republică, odată cu trecerea la noul Plan de conturi şi implimentarea standardelor naţionale de contabilitate, în rapoartele financiare s-au produs schimbări esenţiale, metodologia analizei deasemenea conţine modificări.




















Capitolul 1. Analiza veniturilor pe baza raportului privind rezultatele financiare.

1.1 Definiţia şi structura veniturilor.


Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune rezultat în procesul activităţii ordinare a întreprinderii, sub forma de majorare a activelor sau micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întrprinderii.
Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obţinute sau care urmează să fie obţinute de întreprinderile în conturile ei. În componenţa venitului nu se includ sumele încasate în numele terţelor persoane, de exemplu, cum sînt taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obţinute de întreprindere din însărcinarea organizaţiilor terţe, din vînzarea produselor sau mărfurilor acestora, deoarece acestea sume nu constituie un avantaj economic al întreprinderii şi nu influienţeiză capital propriu al acesteia.
În funcţie de sursele de intrare, veniturile se subdivizează în două grupe:
1. Venituri din activitatea operaţională.
2. Venituri din activitatea neoperaţională.
Veniturile din activitatea operaţională cuprind sumele rezultate din activitatea de bază a întreprinderii. Acestea cuprind:
• veniturile din vînzări (încasările din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operaţiile de barter,contractele de construcţie);
• alte venituri operaţionale (sumele primite sau de primit din ieşirea(vînzarea sau schimbul) activelor curente, cu excepţia produselor finite şi mărfurilor, arenda curentă, precum şi sub forma de amenzi, penalităţi, despăgubiri, recuperări de daune materiale rezultate de modificări ale metodelor de evaluare a activelor curente).
Din veniturile din activitatea neoperaţinală fac parte sumele primite sau de primit din alte feluri de activităţi ale întreprinderii. Acesta cuprind:
• veniturile din activitatea de investiţii, în a căror componenţa intră sumele rezultate din ieşirea şi reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii ( sumele încasate din vînzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobînzile, sumele diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieşite, veniturile din operaţiunile cu părţi legate);
• veniturile din activitatea financiară, care cuprinde sumele rezultata din transmiterea în folosinţă altor persoane juridice şi fizice, pe un termen mai mare de un an, a actelor nematereale şi matereale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub formaă de diferiţe de curs valutar, subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate, sume conform contractelor de neincludere în concurenţă etc.;
• venituri excepţianale la care se referă sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurări, persoanele juridice şi fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi, perturbări politice şi alte evenimente excepţionale.




















1.2 Aprecierea în dinamică a veniturilor pe baza raportului privind rezultatele financiare.


Tabel 1: Date iniţiale pentru analiză



Indicatori

Perioada de gestiune
Perioada corespunzătoare a anului precedent


Abatere absolută
Vînzări nete (611)
4488655
2654053 1834602
Costul vînzărilor (711)
768094
497543 270551
Profitul brut (pierdere globală)
3720561
2156510
1564051
Alte venituri operaţionale
90589
568
90021
Venituri din activitatea de investiţii ----- ----- -----
Venituri din activitatea financiară
581
98196
( 97615)



Analizînd tabelul de mai sus putem observa că în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului precedent, în perioada de gestiune s-au produs unele modificări:
• În ceea ce priveşte vînzări nete – în perioada de gestiune, numărul lor a crescut, costul vînzărilor s-a majorat, respectiv putem observa o modificare a Profitului Brut cu +1564051 lei;
• Deasemenea observăm, că în comparaţie cu anul precedent, în anul curent de gestiune din contul vînzării altor active, s-au obţinut venituri în sumă de 90589 lei;
• Veniturile din activitatea financiară s-au micşorat considerabil, însă noi nu putem spune că aceasta a influienţat mult asupra Profitului Net al unităţii respective.
Capitolul 2. Analiza cheltuielilor întreprinderii.

2.1 Definiţiile şi componenţa cheltuielilor întreprinderii.


Contabilitatea consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii constituie unul dintre cele mai importante şi dificile sectoare ale sistemului naţional de contabilitate. În cadrul acestui sector se formează atît indicatorii contabilităţii de gestiune ( suma totală a consumurilor de producţie, costul produselor fabricate,rentabilitatea producţiei etc. ), cît şi ai contabilităţii financiare (costul mărfurilor, produselor vîndute, serviciilor prestate, mărimea cheltuielilor perioadei etc. ). De exactitatea şi oportunitatea calculului acestor indicatori sînt cointeresaţi atît utilizatorii interni cît şi cei externi ai informaţiei contabile.
Odată cu trecerea la noul sistem contabil bazat pe standardele naţionale, se modifică conţinutul noţiunilor “consumuri” şi “ cheltuieli”, precum şi structura şi criteriile de clasificare a acestora.
Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricare produselor şi prestarea serviciilor în scopul obţinerii venitului acestea sînt nemijlocit legate de procesul de producţie , îşi găsesc întruchipare materială în stocurile producţiei finite şi produselor în curs de execuţie, la finele perioadei de gestiune se reflectă în bilanţul contabil ca active şi nu se iau în calcul la determinarea rezultatului financiar al întreprinderii.
Cheltuielile reprizintă chiltuielile şi pierderile ( daunele ) care apar în rezultatul activităţii economico-financiare şi nu sînt legate nemijlocit de procesul de producţie. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în costul produselor ( serviciilor ), se reflectă în raportul privind rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului ( pierderii ) al perioadei de gestiune.
Cheltuielile au loc la întreprinderile cu toate tipurile de activităţi. În funcţie de direcţiile efectuării, acestea se subdivizează în tre grupe:
1. Cheltuieli ale activităţii operaţionale.
2. Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale.
3. Cheltuieli privind impozitul pe venit.
Cheltuieli activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea activităţii de bază a întreprindeii. Acestea cuprind:
• costul vînzărilor;
• cheltuielile comerciale;
• cheltuielie generale şi administrative;
• alte cheltuieli operaţionale.

Costul vînzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor, mărfurilor vîndute şi serviciilor prestate. Acestea cuprind:
• la întreprinderile de producţie – consumurile materiale directe, consumurile directe privind retribuirea muncii, inclusiv contribuţiile pentru asigurările sociale, consumurile indirecte de producţie aferente pronduselor vînducte:
• la întreprinderile comerciale – valoarea de bilanţ a mărfurişor vîndute (suma cea mai mică dintre de intrare al mărfurilor procurate şi valoarea realizabilă netă).
• la întrepinderirile de prestări servicii – consumurile pentru materiale şi retribuirea muncii, precum şi consumurile indirecte de producţie aferente serviciilor prestate.
Cheltuieli comerciale sînt cheltuieli aferente desfacerii produselor, mărfurilor şi prestărişor de servicii, şi anume : cheltuieli privind operaţiunile de marкeting,pentru ambalaje şi împachetarea produselor şi mărfurilor, cheltuieli de transport aferente desfacerii, cheltuielile pentru reclamă, reparaţiile cu termen de garanţie şi deservirea cu termen de garanţie a produselor şi mărfurilor vîndute; cheltuielile aferente creării rezervei pentru datorii dubioase; cheltuielile privind returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute; cheltuielile privind retribuirea muncii salariaţilor de la întreprinderile de comerţ, care cuprind salariile de bază şi suplimentare, diverse adaosuri, sporuri, prime plătite vînzătorilor, casierilor, hamalilor, precum şi bucătarilor, ospătarilor la întreprinderile de alimentaţie publică şi altui personal, care participă nemijlocit la vînzarea mărfurilor, comisioanele (prelevările) plătite organizaţiilor de desfacere, de intermediere, de comerţ exterior cheltuielile privind procurarea licenţilor pentru exportul produselor şi mărfurilor; cheltuielile privind întocmirea declaraţiilor vamale pentru vînzarea produselor peste hotarele republicii etc.
Cheltuielile generale şi administrative cuprind cheltuielile privind deservirea şi gestiunea întreprinderii în ansamblu. Acestea sînt cheltuielile privind uzura, reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe, amortizarea activelor nemateriale cu destinaţia generală gospodărească; întreţinerea personalului administrativ şi de conducere, impozitele, taxele şi plăţi virate în buget potrivit legislaţie în vigoare ( cu excepţia impozitului pe venit ), precum şi taxa pe valoarea adăugată nerecuperată, accizele, cu excepţia impozitului pe venit; cheltuielile pentru scopuri de binefacere şi sponsorizare; pentru protecţia muncii; cheltuielile de reprezentare; cheltuielile pentru deplasările de serviciu ale personalului de conducere; cheltuielile pentru acţiunile de ocrotire a sănătăţii, organizării timpului liber şi a odihnei salariaţilor întreprinderii, cheltuielile de organizare aferente desfăşurării adunărilor acţionarilor, perfectării actelor, cheltuielile pentru lucrările de cercetări ştiinţifice, inovaţii şi raţionalizări cu caracter de producţie, cheltuielile pentru pregătirea şi reciclarea cadrelor, achitarea diversilor servicii prestate întreprinderii, în conformitate cu contractele încheiate, cheltuielile aferente angajării forţei de muncă; cheltuielile pentru întreţinerea unităţilor de producţie şi economice de deservire etc.
Alte cheltuieli operaţionale cuprind sumele cheltuielilor privind vînzarea altor active curente, pentru arenda curentă, cheltuieli sub forma de amenzi, penalităţi, despăgubiri; cheltuieli din modificarea metodelor din evaluarea a activelor curente; aferente dobînzilor pentru credite şi împromuturi; consumurile indirecte de producţie nerepartizate; lipsurile şi pierderile din deteriorarea valorilor; cheltuielile aferente produselor rebutate, precum şi sumele cheltuielilor aferente anulăriicomenzilor de producţie,încetări activităţii unităţii de producţie care nu a fabricat produse, cît şi cheltuielilor anticipate, care s-au dovedit a fi inutile.

Cheltuieli activităţii neoperaţionale cuprind cheltuielile suportate de întreprindere la efectuarea altor feluri de activităţi. Acestea cuprind:
• cheltuieli activităţii de investiţii;
• cheltuieli activităţii financiare;
• pierderile excepţionale.

Cheltuieli activităţii de investiţii rezultă din ieşirea activelor pe termen lung şi cuprind cheltuielile şi pierderile aferente ieşirii activelor nemateriale, activelor materiale în curs de execuţie, terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale, activelor financiare pe termen lung, sumele reducerii valorii activelor pe termen lung ieşite, pierderile din participaţiile în alte întreprinderi şi în operaţiuni cu părţile legate.
Cheltuielile activităţii financiare rezultă din modificarea mărimii ţi structurii capitalului propriu, împromuturilor şi creditelor întreprinderii.
Acestea cuprind cheltuielile privind operaţiunile aferente plăţii redevenţilor, arendei finanţate a activelor materiale pe termen lung, diferenţile nefavorabile de curs valutar etc.
Pierderile excepţionale rezultă din evenimentele sau operaţiunile rare şi netipice care nu sînt legate de activitatea economico-financiară (ordinară) a întreprinderii. Acestea cuprind daunele provocate de calamităţi naturale, pierderile din perturbările politice, modificarea legislaţiei ţării.

Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totală a cheltuielilor privind impozitul pe venit, luată în considerare la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune.



2.2 Criteriile de clasificare a cheltuielilor întreprinderii.


Cheltuielile întreprinderii se grupează în mai multe criterii de clasificare:
1. După feluri de activităţi (forma 2). Analiza acestor cheltuieli se face în dinamică şi se apreciază structura lor.
2. După articole de calculaţie. Consumurile se clasifică pe articole de calculaţie, care reflectă unde şi în ce scopuri au fost suportate anumite consumuri în perioada raportată.
Articole de calculaţie se stabilesc de către întreprindere în mod independent, însă se recomandă următoarea structura a lor:
• Consumuri materiale directe de producţie;
• Consumuri directe privind retribuirea muncii;
• Consumuri indirecte de producţie.
(Vezi Tabela.2)





Tabela 2: Analiza costului de producţie pe articole de circulaţie.






Articole de circulaţie

Cost programat

Cost efectiv
Abatereabsolut ă (+/-)
Abatere relativă (%) Cota-prte a articolelor în modificarea totală a costului.
1.Consumurile materiale directe de producţie.
23150
25000
+1850
+7,99
0,0366
2. Consumuri directe privind retribuirea muncii.
16950
17100
+150
+0,88
0,0297
3.Consumuri indirecte de producţie.
10350
9180
-1170
-11,30
0,0231
TOTAL 50450 51280 +830 +1,64 X



• Din datele tabelului putem vedea unde şi în ce scopuri au fost suportate anumite consumuri.
Deasemenea, putem observa schimbarea costului de producţie (în ceea ce priveşte cost programat şi cel efectiv), odată cu modificarea consumurilor.

• Abaterea relativă (%) se determină ca raportul dintre abaterea absolută şi costul programat pe acest articol.
• Cota-parte a articoleler întreprinderii se determină ca raportul dintre abaterea absolută şi costul programat total.


3. O altă clasificare este după modul de repartizare între feluri de produse:
• Directe;
• Indirecte.
4. În dependenţă de volumul de producţie:
• Constante;
• Variabile.

2.3 Aprecierea în dinamică a cheltuielilor pe tipuri de activităţi.

Tabelul 3: Analiza în dinamică a cheltuielilor.


Soecificaţie

Perioada de gestiune Perioada corespunzătoare a anului precedent
Abaterea absolută(+/-)

1. Cheltuieli activităţii operaţionale
3853276
2238574
1614702

2.Cheltuieli activităţii de investiţii


----

----

----

3. Cheltuieli activităţii activităţii financiare
581
98196
(97615)

4. Pierderi excepţionale
----
----
----




Din calculile efectuate de mai sus, putem observa, că în comparaţie cu anul precedent cheltuielile din activitatea operaţională s-au majorat cu 1614702 lei.
Aceasta modificare s-a produs din cauza că:
• S-a calculat uzura mijloacelor fixe;
• S-a calculat amortizarea activelor materiale;
• S-au efectuat donaţii în scopuri de binefacere şi donaţii;
• Cheltuieli de deplasare;
• Cheltuieli de reprezentare;
• Alte cheltuieli generale şi administrative
În ceea ce priveşte cheltuielile din activitatea de investiţii, putem vedea că, din cauza ieşirii activelor pe termen lung, s-au produs cheltuieli în suma de 1595 lei.
























Capitolul 3. Corelaţia dintre veniturile şi cheltuielile întreprinderii.


3.1 Situaţia generală pe baza raportului privind rezultatele financiare.


Aprecierea performanţelor, obţinute de întreprindere, se efectuiază în baza profitului. Profitul este rezultatul final al activităţii întreprinderii şi caracterizează eficienţa lucrului acesteia. În condiţiile economiei de piaţă profitul obţinut asigură baza financiară în vederea extinderii activităţii întreprinderii de a asigura un profit necesar determină existenţa ei şi depinde mult de activitatea de conducere a managerilor.
În Raportul privind rezultatele financiare veniturile şi cheltuielile se grupează pe tipuri de activitate: operaţională, de investiţii şi financiară. Aceasta permite calcularea următoarelor tipuri de profit:
• profit brut(pierdere globală);
• rezultat din activitatea operaţoanală – profit (pierdere);
• rezultat din activitatea de investiţii – profit (pierdere);
• rezultatuldin activitatea financiară – profit (pierdere).
Raportul privind rezultatele financiare cuprinde deasemenea indicatorii globali: profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare şi profitul net.
Analiza fiecărui tip de profit al întreprinderii poartă un caracter concret, deoarece permite managerilor să aleagă direcţiile principale în activizarea activităţii întreprinderii. Analiza profitului le permite investitorilor potenţiali sî-şi decidă strategia, îndreptată spre minimizarea pierderilor şi riscului financiar pentru investiţiile depuse în întreprinderea dată.
(Vezi tabelul 4)






Tabelul 4: Analiza generală pe baza raportului privind rezultatele financiare.



Indicatorii
Cod. rd.
Perioada de gestiune Perioada corespunzătoare a anului precedent
Abaterea medie ( +/-)
Vînzări nete (611)
010
4488655
2654053
1834602
Costul vînzărilor (711)
020
768094
497543
270551
Profitul brut (pierdere globală) (rd. 010-rd 020)
030
3720561
2156510
1564051
Alte venituri operaţoanale (612)
040
90589
568
90021
Cheltuieli comerciale (712)
050
Cheltuieli generale şi administrative (713)
060
3746174
2222015
1524159
Alte cheltuieli operaţionale (714)
070
16513
15991
522
Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere)(rd.030+rd.040-rd.050-rd.060-rd.070)

080

48463

(80928)

129391
Rezultatul din activitatea de investiţii:profit (pierdere)(621-721)
090
(1595)
(1595)
Rezultatul din activitatea financiară:profit (pierdere)(622-722)
100
581
981196
(980615)
Rezultatul din activitatea economico-financiară:profit (pirdere)(+/-rd.080+/-rd.090+/-rd.100)

110

47449

17268


30181
Reuzltatul excepţional:profit (pirdere)(623-723)
120
Profitul(pierdere)perioadei de gestiune pînă la impozitare(+/-rd.110+/-rd.120)

130

47449

17268

30181
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit(723)
140

35815
12303
23512
Profit net (pierdere netă)(+/-rd.130+/-rd.140)
150
11634
4965 0


Facînd o analiză asupra situaţiei generalepe baza raportului privind rezultatele financiare putem spune următoarele:

• În ceea ce priveşte priveşte profit brut, în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului precedent, este mai mare cu 1564051lei.
• Un factor pozitiv, care a adus la modificarea profitului, comparînd datele perioadei precedente, rezultatul din activitatea operaţională, în sumă de 129391 lei.
• Profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare cu 30181 lei şi în acelaşi timp şi produsul net rămas la dispoziţia întreprinderii.
• Alt factor care a influienţat negativ asupra profitului net este rezultatuldin activitatea financiară de –(980615) lei.
Făcînd concluzia în privinţa influienţei cheltuielilor şi veniturilor, observăm:
• Rezultatul activităţii operaţionale s-a mjorat cu 129391 lei.



Deoarece ponderea principală în structura profitului net, în majoritatea cazurilor, îi revine Rezultatului din Activitatea Operaţională, în analiza de mai departe e necesar să se precaute influienţa factorilor, care provoacă modificarea acestui rezultat faţă de anul precedent sau faţă de nivelul programat.
Factorii principali care influienţează asupra acestor indicatori sînt:
• venituri din activitatea operaţională – este un factor direct, care se apreciază pozitiv- cu semnul“+”, negativ – cu semnul “-”;
• cheltuieli aferente veniturilor, este un factor indirect, la majorarea costului se apreciază negativ cu reducerea costului pozitiv.
Modalitatea de calcul este următoarea:

RO= V(1-Ch/V);

V- venituri din activitatea operaţională (rd.010+rd.040)
Ch- cheltuieli din activitatea operaţională (rd.020+rd.050+rd.060+rd.070)

Din tabelul precedent, vedem că modificarea rezultatului activităţii operaţionale este de plus:

3.1.1. Influienţa cheltuielilor.

V1(1-Ch1/V1)-V1(1-(Ch0/V0)=

4579244(1-4530781/4579244)-

-4579244(1-2735549/2654621)=

=4126035,29892-(-139601,494299)=

=188064,5 lei




3.1.2. Influienţa veniturilor.

V1(1-Ch0/Vo)-V0(1-Ch0/V0)=

4579244(1-2735549/2654621)-

-2654621(1-2735549/2654621)=

=(-139601,494299)-(-80927,999993)=

=-58673,494306 lei


B.I.F.= 188064,5+(-58673,494306)=

=129391 lei

Dacă analizăm factorii concreţi, care au influienţat asupra rezultatelor financiare, vedem că atît influienţa veniturilor, cît şi cea a cheltuielilor în comparaţie cu perioada corespunzătoare a perioadei precedente, este mai mare:
• influienţa cheltuielilor 188064,5 lei;
• influienţa veniturilor (58673,5) lei.




3.2Analiza corelaţie dinrte veniturile
şi cheltuielile întreprinderii.


Realizarea unui venit implică efectuarea unor anumite cheltuieli sau invers, realizarea unor chektuieli implică încasarea veniturilor.
De la aceasta regulă fac excepţie numai cheltuielile financiare.
Analiza cheltuielilor aferente veniturilor, se începe cu aprecierea lor în dinamică şi urmează cu calculul influienţii factorilor, care o determină în vederea identificării posibilităţii de diminuare în scopul sporirii rentabilităţii.
În acest scop se utilizează indicatorul Cheltuieli la un leu venituri , care se determină ca raportul între cheltuieli totale şi venituri totale.

Cheltuieli la
un lei = (Chelt.tot./Venit.tot.)x100bani
venituri

Din aceasta formulă rezultă, că factorii generali care influienţiază asupra Cheltuielilor la un leu venituri sînt:
1. structura veniturilor;
2. nivelul cheltuielilor la un leu venituri pe categorii de venituri.

(Vezi tabelul 5)





















Tabelul 5: Date iniţiale pentru analiză.



Specificaţie
Perioada de gestiune
Perioada precidentă Structura veniturilor şi cheltuielilor

P0
P1
Cheltuielile activităţii operaţonale 4530781 2735549 99,96 100
Cheltuielile activităţii de investiţii 1595 ---- 0,035 ----
Cheltuielile activităţii financiare ---- ---- ---- ----
Pierderi excepţionale ---- ---- ---- ----

Total cheltuieli 4532376 2735549 100 100
Venituri activităţii operaţionale 4579244 2654621 100 100
Venituri activităţii de investiţii ---- ---- ---- ----
Venituri activităţii financiare ---- ---- ---- ----
Venituri activităţii excepţionale ---- ---- ---- ----

Total venituri 4579244 2654621 100 100

Cheltuieli la un leu venituri
1.operaţionale

2.investiţionale

3.financiare

4.excepţionale 98,97

----

---- 103,04

----

----

X

X

X X

X

X
TOTAL
(corelaţ.VşiCh)
98,97
103,04
X
X
Modificarea faţă de nivelul de comparaţie va fi:


P1-P0=98,97-103,04=-4,07

Din care:
1. influienţa structurii veniturilor:

1x103,04=103,04lei

103,04-103,04=0 lei este influienţa primului factor

2. influienţa nivelului cheltuielilor la un leu venituri:

98,97-103,04=-4,07 lei

Balanţa influienţii factorilor:

0+(-4,07)=-4,07lei

Aceste date atestă faptul că efecienţa cheltuielilor a fost obţinută pe seama efecienţei pe categorii de venituri.
Modificarea nivelului cheltuielilor totale la un leu venituri se reflectă în mărimea exerciţiului înainte de impozitare.
Efectul se determină cu ajutorul relaţiei:

-(Ch1-Ch0)xVtot/100=(98,97-103,04)x4579244/100=

=-4,07x45792,44=-186375,2308 lei



3.3Analiza cheltuielilor operaţionale

Cheltuielile operaţionale deţin ponderea cea mai mare, ele fiind în legături directe cu obiectul de activitate a întreprinderii:
• Costul vînzărilor (cele trei consumuri);
• Cheltuieli comerciale;
• Cheltuieli generale şi administrative;
• Alte cheltueli operaţionale.

În analiza cheltuielilor operaţionale se foloseşte nivelul lor la 1leu venituri, urmărindu-se dinamica şi modificări survenite în structura cheltuielilor.
Acest lucru este important pentru identificarea categoriilor de cheltuieli care necesită atenţie deosebită din partea factorilor de decizie.
Analiza eficienţei cheltuielilor operaţionale, poate fi efectuat în raport cu formarea veniturilor şi nivelul cheltuielilor pe categorii de venituri.
(Vezi tabelul 6)















Tabelul 6: “Date iniţiale pentru analiză”



Indicatori Perioada de gestiune Perioada anului precedent Structura
P1 P0
1.Venituri operaţionale:
• Prod. vîndute
• Prod. stocate 4579244


4488655
90589 2654621


2654053
568
100


98,02
1,98 100


99,97
0,03


2.Cheltuieli operaţionale:
• Prod. vîndute
• Prod. stocate 4530781


4514268
16513 2735549


2719558
15991 100


99,63
0,36 100


99,42
0,58
3.Cheltuieli operaţionale la 1 leu venituri aferente:
• Prod. vîndute
• Prod. stocate



100,6
18,23



102,47
2815,32



X
X
4.Total cheltuieli operaţionale la total venituri operaţionale
98,94
103,04

X

Etapa următoare a analizei este calculul influienţei factorilor asupra cheltuielilor operaţionale la 1 leu venituri.
Din punct de vedere metodologic pentru a delimita influienţa structurii veniturilor de cea a cheltuielilor aferente producţiei vîndute, se face recalcularea cheltuielilor la 1 leu venituri operaţionale.
Modificarea cheltuielilor la 1 leu venituri operaţionale:

98,94-103,04=-4,1lei

1.Influienţa structurii veniturilor operaţionale:

0,996 x102,47 = 102,06lei

0,0036 x 2815,32 =10,13lei
112,19-103,04=9,15lei

2.Influienţa cheltuielilor la 1 leu venituri operaţionale:

98,94-112,19= -13,29lei

Balanţa influienţei factorilor:

+9,15+(-13,29)= - 4,14lei


3.4Analiza cheltuielilor la 1 leu producţie
marfă


La baza analizei costului producţiei marfă stîă indicatorul generalizator de eficienţă – cheltuieli la 1 leu producţie marfă, care se calculă:

= (Cheltuieli totale/VPM)x100bani
Analiza se începe de la aprecierea tendinţei acestui indicator faţă de anul precedent prin următorul tabel analitic:

(Vezi tabelul 7)














Tabel 7: “Aprecierea cheltuielilor lşa un leu producţie marfă”



Indicatori
P0 în preţuri anului curent
P1

VPM în preţuri cu ridicata
36510
34566

Costul PM
35407
31248

Cheltuieli la 1 leu PM (în bani), rd.2/rd.1x100


96,98

90,40
Majorarea (+), reducerea(-) cheltuielilor respective în anul curent
X
- 6,58

La etapa următoare de analiză e necesar de precautat factorii care pot provoca modificarea acestor cheltuieli şi anume:
I. Modificarea structurii şi sortimentului producţiei;
II. Modificarea nivelului de cheltuieli pe un produs;
III. Modificarea preţului la materia primă, combustibil şi produse finite.

După conţinutul său eonomic numai factorul II poate caracteriza aportul întreprinderii la formarea cheltuielilor la 1 leu producţia marfă.

(Vezi tabelul 8)







Tabelul 8: “Date iniţiale pentru analiză”


Specificaţie

Costul prod. marfă

VPM
Cheltuieli la 1 leu PM
Programat sau la nivelul anului precedent 35714 39038 94,48
Recalculat (PM efectivă după structura programată şi preţ programat) 31394 34210 91,77
Efectiv în preţuri programate 31248 34210 91,34
Efectiv în preţuri efective
(în vigoare) 31248 34566 90,40


90,40 – 91,48 = - 1,08lei
















Tabelul 9: “Calculul influienţei factorilor asupra modificării cheltuielilor la 1 leu PM”


Indicatori Chelt. La 1leu PM Calculul influienţei factorilor Rez. infl. fact.
Denumirea factorilor
Cheltuieli la 1leu PM programat 91,48 X X X
Cheltuieli la 1leu PM efectiv:
-recalculat
- efectiv la preţuri în vigoare

91,77
91,34

91,77-91,48
91,34-91,77

+0,29
-0,43 Modif. struct.şi sortim.;
Modif. niv de chelt.
Cheltuieli la 1leu PM la preţuri în vigoare 90,40 90,40-91,34 -0,94 Modificarea preţurilor

Conform datelor obţinute se poate constata, că la întreprinderea analizată, cheltuieli la 1leu PM s-au redus faţă de nivelul programat cu 1,8lei, ceea ce nu este un factor pozitiv. Acest rezultat a fost obţinut sub influienţa factorilor:
• Modificarea structurii şi sortimentului, producţia marfă a contribuit la majorarea cheltuielilor respective cu 0,29bani (factor cu influienţa negativă);
• Modificarea nivelului de cheltuieli a contribuit la reducerea cheltuielilor la 1leu producţie marfă, cu 0,43bani, ceea ce e meritul întreprinderii;
• Modificarea preţurilor la resursele materiale a contribuit la reducerea cheltuielilor cu 0,94bani (este un factor neutru)



3.5 Calculul acţiunii factorilor la modificarea profitului operaţional


Tabelul 10: Calculul influienţei factorilor la modificarea profitului operaţional

Nrcrt
Indicatori
P0
P1
Abaterea Influienţa factorului
1.

Profit brut
2156510
3720561
+1564051
+1564051
2. Alte venituri operaţionale
568
90589
+90021
+90021
3. Cheltuieli operaţionale
2238006
3762687
+1524681
-1524681
4. Profit din activitatea operaţională
(80928)
48463
+129391
+129391


Se constată că ponderea cea mai mare în creşterea profitului din activitatea operaţională a avut-o profitul brut – 1564051lei, ceea ce se apreciază ca un factor favorabil, reflectînd şi măsurile privind marketingul. Pozitiv au influienţat ţi sumele altor venituri operaţionale. Al treilea factor îl reprezintă cheltuielile operaţionale la care s-au înregistrat supracheltuieli în sumă de 1524681lei, ceea ce a redus în aceeaşi mărime profitul operaţional. În raport cu volumul de vînzări nivelul cheltuielilor operaţionale deasemenea a înregistrat o creştere. Creşterea în anul raportat a avut loc atît în urma măririi cheltuielilor comerciale, cît şi a cheltuielilor generale şi administrative. Deci, firma dispune de rezerve de creştere a profitului în urma unei gestionări mai eficientee a cheltuielilor operaţionale, care în cazul dat trebuie să fie analizate fiecare în parte pe elemente.




3.6 Calculul influienţei factorilor asupra profitului pînă la impozitare

Prin statutul de înfiinţare şi funcţionare – obiectul de activitate a întreprinderii poate concentra mai multe genuri de activitate, care să asigure rentabilitatea.
Cunoaşterea nivelului de rentabilitate al categoriilor de activitate este deosebit de important în practica economică, pentru aprecierea corectă a posibilitaţii viitoare de creştere a rentabilităţii.
Modul de analiză utilizat este:

PI = Vt x R
PI- profit pînă la impozitare
Vt- venituri totale
R- rentabilitatea























Tabelul 11: Calculul influienţei factorilor asupra profitului pînă la impozitare


Factorii
P0
P1
+/- Inclusiv din contul modificărilor
Venit total Rentabilitatea venitului
Profit pînă la impozitare Ppllţ
47449
30181
19942,366

17662,144

Venituri totale
2654621
4579244
1924623
X
X
Rentabilitatea venitului
0,6504
1,03617
0,3857
X
X


Din datele tabelului putem observa că, în ceea ce priveşte influienţa factorilor nominali, veniturile totale au adus la modificarea profitului pînă la impozitare cu 19942,36lei, iar rentabilitatea veniturilor cu 17662,144lei.
Profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare prezintă suma rezultatelor din cele trei tipuri de activităţi şi rezultatul excepţional şi se exprimă prin relaţia:

Pim = Pop+/-Pin+/-Pf+/-Pex,

Ca urmare a analizei profitului se poate concluziona că eforturile sectorului de marketing în vederea majorării profitului pe seama sporirii vînzărilor au fost considerabil reduse de sectorul de producere, care este responsabil de promovarea mecanismului de economisire a tuturor felurilor de resurse la întreprindere.