Poluarea Atmosferei

Atmosfera - un adevarat « scut » la adapostul
căruia se desfasoară viaţa pe Pământ


Poluarea constă în impuruficarea atmosferei, apelor subterane, a celor subterane şi a solului cu diferite substanţe.Reprezintă una din problemele fundamentale ale umanităţii şi este cosecinţa ruperii echilibrului ecologic dintre om şi natură.
Acest fenomen de poluare a atmosferei este intr-o continuă creştere. In ultimii 200 ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea cărbunelui şi a gazului metan a dus la formarea unor cantităţi enorme de dioxid de carbon şi alte gaze ,mai ales după sfârşitul secolului trecut când a apărut automobilul . Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantităţi mari de metan şi oxizi de azot în atmosferă. Se estimează că poluarea atmosferică contribuie anual la aproximativ 120.000 de decese în SUA. In fiecare an dezvoltarea industriei generează miliarde de tone de materiale poluante.
Poluarea mediului înconjurător are loc pe mai multe căi .Astfel poluarea poate fi : naturală,artificială,chimică,fizică,biologică.
Factorii care contribuie la poluarea naturală sunt:
-ceaţa- este formată din picături de marime variabilă.Dacă diametrul lor nu depăşeşte 10 um picăturile se numesc mist(în engleză ceaţă fină ), iar dacă este mai mare, se numesc fog (ceaţă deasă) .
-.vaporii-sunt gaze care se condensează în condiţii normale, de ex.: vaporii de apă.
-praful-provine din diviziunea materiei fine în particule aproape coloidale de 10-100 nm.
Alţi factori de poluare şi cei mai importanţi sunt factorii artificiali(creaţi de om) :
-gazele-sunt substanţe care, în condiţii normale (temperatură locală, presiune 1013 hPa) sunt în stare gazoasă, lichefiindu-se la temperatura joasă (condensare), de ex.: CO2, SO2, ozonul.
-fumul-este un amestec de particule solide şi coloidale cu picături lichide.
Factorii chimici contribuie şi ei la poluarea aerului. Emisiile sunt substanţe eliberate în atmosferă de către uzine. Aceste substanţe se răspandesc pretutindeni,căzând din nou sub forma de particule si mai fine decât poluarea atmosferica mâsurabilâ în locurile de emisie.
Iată câteva exemple de factori poluanţi de origine chimică :
-oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac, monoxid de carbon, compuşi organici volatili şi pulberi în suspensie – emisii în atmosferă (ex:poluarea pânzei freatice din zona Ploieşti cu produse petroliere reziduale)
-cloruri, sulfaţi, amoniu, azotaţi, uree, fluoruri, fosfor, fier şi substanţe în suspensie (în apele uzate);
-deşeuri cu conţinut de fosfogips, cenuşa de pirită şi alte deşeuri industriale specifice (depuneri pe sol).
Un alt factor poluant sunt ploile acide. Ploaia acidă este un tip de poluare atmosferică, formată când oxizii de sulf şi cei de azot se combină cu vaporii de apă din atmosferă, rezultând acizi sulfurici şi acizi azotici, care pot fi transportaţi la distanţe mari de locul originar producerii, şi care pot precipita sub formă de ploaie. Ploaia acidă este în prezent un important subiect de controversă datorită acţiunii sale pe arii largi şi posibilităţii de a se răspândi şi în alte zone decat cele iniţiale formării. Intre interacţiunile sale dăunatoare se numară: erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole şi a plantaţiilor forestiere, ameninţarea speciilor de animale terestre dar şi acvatice, deoarece puţine specii pot rezista unor astfel de condiţii, deci în general distrugerea ecosistemelor.
Efectul de seră :
Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa reţină căldura produsă de razele soarelui reflectate pe suprafaţa Pământului.Fără aceasta Pământul ar fi atât de rece încât ar îngheţa oceanele iar oamenii ,animalele şi plantele ar muri. Insă atunci cand din cauza poluării creşte proporţia gazelor numite gaze de seră ,atunci este reţinută prea multă caldură şi întregul pământ devine mai cald.Din acest motiv în secolul nostru temperatura medie globală a crescut cu o jumatate de grad.Oamenii de stiinţă sunt de parere ca această creştere de temperatură va continua ,şi după toate aşteptarile ,până la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade C.
Dupâ unele estimâri ,în zilele noastre peste un miliard de oameni inspirâă aer foarte poluat ,în special cu monoxid de carbon şi dioxid de sulf ,rezultate din procesele industriale.Din aceasta cauză ,numarul celor care suferă de afecţiuni toracice-pulmonare ,în special în randul copiilor şi al bătrânilor ,este în continuă creştere. La fel şi frecvenţa cazurilor de cancer de piele este în creştere.Motivul este stratul de ozon deteriorat ,care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.
Efectele poluării sunt foarte drastice,poluarea nu afectează doar sănătatea oamenilor ci şi moralitatea omului şi chiar ecologia. Inaltele coşuri de fum pe care le folosesc industriile şi filtrele lor nu îndepartează substanţele poluante doar prin propulsarea lor în straturile înalte ale atmosferei, aşa că se consideră posibilitatea să se reducă concentraţia agenţilor poluanţi în arealul respectiv, în locul unde se produc. Poluanţii pot fi însă transportaţi la mari distanţe de locul originar al emisiei, şi pot produce efecte adverse în alte areale. Emisiile de sulf şi de azot din America Centrală şi de est, cauzează ploi acide în statul New York, New England şi în estul Canadei. Nivelul pH-ului sau aciditatea multor lacuri din acele zone a fost dramatic deteriorată de această ploaie acidă astfel că întreaga populaţie din zona lacurilor respective a fost distrusă. Efecte similare au fost semnalate şi în Europa. Emisiile de dioxid de sulf şi reacţiile de formare ale acidului sulfuric pot fi de asemenea responsabile pentru atacul asupra stâncilor şi a rocilor la mari distante de sursa de poluare.
Creşterea pe scară mondială a consumului de petrol şi cărbune încă din anii ’40 au condus la creşteri substanţiale de dioxid de carbon. Efectul de seră ce rezultă din această creştere de CO2 , ce permite energiei solare să patrundă în atmosferă dar reduce reemisia de raze infraroşii de la nivelul Pământului, poate influenţa tendinţa de incălzire a atmosferei, şi poate afecta climatul global şi prin acest lucru calota glaciară de la poli s-ar topi parţial. O posibilă mărire a păturii de nori sau o mărire a absorbţiei excesului de CO2 de către Oceanul Planetar, ar putea stopa parţial efectul de seră, înainte ca el sa ajungă în stadiul de topire a calotei glaciare. Oricum, rapoarte de cercetare ale SUA, eliberate în anii ’80 indică faptul că efectul de seră este în creştere şi ca naţiunile lumii ar trebui să facă ceva in această privinţă.
Măsuri de combatere a poluării au fost adoptate de câţiva ani în urmă.. Inaltele coşuri de fum pe care le folosesc industriile şi filtrele lor nu indepartează substanţele poluante doar prin propulsarea lor în straturile înalte ale atmosferei, aşa că se consideră posibilitatea să se reducă concentraţia agenţilor poluanţi în arealul respectiv, în locul unde se produc.
Am putea să contribuim şi noi la combaterea poluării. Am putea stopa criza energeticâ folosind energia într-un mod raţional. Câteva din lucrurile pe care le-am putea face pentru a salva energie sunt:
-Folosirea mai rară a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice.
-Evitarea cumpărării bunurilor care sunt împachetate excesiv. Este necesară energie pentru a confecţiona ambalajele, dar şi de a le recicla.
-Evitarea pierderilor: ceea ce folosesti, refoloseşte e ,în loc să cumperi altele noi, repară obiectele stricate în loc să le arunci, şi reciclează cât mai mult posibil. Află ce facilităti de reciclare sunt disponibile în zona ta. Incearcă să nu arunci lucrurile dacă acestea ar mai putea avea o alta folosinţă.
-Izolează-ti casa: cauta crăpăturile din uşi, ferestre, şi asigură-te ca podul este suficient izolat pentru a păstra căldura casei.
-Foloseşte aparatura electrică casnică care nu consumă multă energie: când -cumperi noi aparate electrocasnice întreaba care modele consumă mai putină energie. Foloseşte becuri cu un consum scazut de energie şi baterii reîncărcabile.
-Economiseste apa: este necesară o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apă pe zi.
-Invaţă cât mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamântului şi cauzele ce le determină. Află daca sunt grupări ecologice în zona ta care te-ar putea informa.
In viziunea UNESCO , consemnată în Utilisation et conservation de la biosphere, se menţionează :”Pe întinse regiuni ale lumii ,aceste limite au fost deja depaşite , ceea ce a avut ca efect deteriorarea unei părţi importante a biosferei ,antrenarea epuizării solurilor şi resurselor de apă dulce şi dispariţia numeroselor specii vegetale şi animale.Omul şi societatea umană fac parte integrantă din biosferă şi depind strâns de resursele ei.Protecţia biosferei este de o importanţă capitală pentru umanitate”.
Pentru prevenirea unor catastrofe s-au luat unele decizii prompte de protecţie ce au necesitat crearea de organizaţii mondiale, regionale, neguvernamentale etc. care supraveghează natura . Dar mai mult ca oricând cadrele didactice sunt chemate să formeze sistematic şi gradat constiinţa elevilor care mai tâziu vor lucra în industrie, comerţ, urbanistică, etc.Până atunci oamenii de ştiinţă au de luptat cu interese legate de profitul imediat ce implică consecinţe negative asupra naturii(ex:deşeurile chimice aduse din Germania la Sibiu),au de luptat cu inconştienţa şi atitudinea iresponsabilă faţă de natură