vineri, 22 aprilie 2011

Fibra nervoasă


Fibrele nervoase reprezintă prelungirile neuronilor prin care circulă influxul nervos. Ele se găsesc atât în interiorul centrilor nervoşi, cât şi în restul organismului.

            După structură, fibrele nervoase sunt de mai multe feluri:
-                                 formate numai din filamentul axial, care este alcătuit din fascicule de neurofibrile, între care se află o mică cantitate de neuroplasmă numită axoplasmă. In jurul filamentului axial se găseşte numai o membrană numită axolemă. La aceste fibre lipsesc alte învelişuri, dar se pot găsi unele celule nevrologice. Astfel de fibre se numesc fibre amielinice fără teacă şi le găsim în interiorul centrilor nervoşi.
-                                 în jurul filamentului axial – peste axolemă – există un înveliş celular numit teaca Schwann, iar pe deasupra acesteia se află un alt înveliş continuu, numit teaca Henle. Acestea sunt tot fibre amielinice denumite fibre amielinice cu teacă Schwann. Ele se găsesc în nervii simpatici şi se pot anastomoza formând reţele. Fibrele amielinice sunt cunoscute şi sub denumirea generală de fibre Remak.
-                                 fibre mielinice – au ca o caracteristică distinctivă, existenţa în jurul filamentului axial, a unui manşon format dintr-o substanţă de natură lipoidică şi de culoare albă-sidefie, numită mielină; ea formează teaca de mielină şi este învelită de teaca Schwann şi Henle. In lungul fibrei se văd, din loc în loc, la intervale egale, nişte gâtuituri cunoscute sub denumirea de strangulaţiile Ranvier, încât fibra pare segmentată în inele. In dreptul strangulaţiilor, filamentul axial este învelit numai de axolemă şi teaca Henle, celelalte învelişuri fiind întrerupte. O astfel de fibră mielinică se numeşte fibră mielinică cu teacă Schwann.
-                                 fibre mielinice fără teacă Schwann – au în rest aceeaşi structură ca şi fibrele descrise mai sus.

Fibrele mielinice se găsesc atât în substanţa albă a sistemului nervos central, cât şi în majoritatea nervilor cranieni şi spinali.
Fibrele nervoase se pot grupa, după funcţia lor în două categorii: fibre senzitive şi fibre motorii.
Fibrele senzitive sunt fibrele al căror filament axial este o dendrită şi prin care influxul nervos circulă de la periferie spre centrii nervoşi. Aceste fibre intră în alcătuirea nervilor senzitivi, adică a nervilor cranieni senzitivi şi a rădăcinilor posterioare ale nervilor spinali.



Fibrele motorii sunt acele fibre al căror filament axial este un axon, şi, deci, conduc conduc influxul nervos de la centrii nervoşi la organele efectoare. Aceste fibre intră în alcătuirea nervilor motori şi a rădăcinilor anterioare ale nervilor spinali.
Fibrele nervoase sunt dependente de corpul neuronului din care provin şi care le întreţine viaţa, având pentru ele un rol trofic (hrănitor). Aceasta se poate dovedi dacă se secţionează o fibră nervoasă transversal: se constată că segmentul periferic, care a fost despărţit de corpul neuronului, se distruge, degenerează, pentru că nu se poate hrăni. Această degenerare a fibrei nervoase se numeşte degenerare walleriană. In acelaşi timp, segmentul central, adică acela care a rămas în legătură cu corpul neuronului, continuă să trăiască şi regenerează porţiunea periferică.
Neuronii formează elementele anatomice şi funcţionale ale sistemului nervos. Aceştia alcătuiesc atât S.N.C, cât şi S.N.P. in S.N.C., prin aglomerarea fibrelor mielinice, se formează substanţa albă, iar prin aglomerarea corpurilor neuronilor şi a fibrelor amielinice, se formează substanţa cenuşie. In S.N.P., corpurile neuronilor formează ganglionii nervoşi periferici, iar fibrele formează nervii.




Nervul


Nervul este format din fascicule de fibre nervoase axonice sau dendritice şi constituie calea de conducere a influxului nervos.
Examinând o secţiune transversală printr-un nerv, observăm că fibrele nervoase sunt grupate în fascicule, având diferite grosimi.
Fiecare fascicul este învelit într-o teacă conjunctivă cu aspect lamelar, numită perineurium. In interiorul fasciculului fiecare fibră nervoasă este învelită de teaca Henle. Toate fasciculele constituie nervul sunt acoperite, la rândul lor, de un înveliş conjunctiv lax, comun, numit epineurium.
Deci, de la exterior la interior, învelişurile unui nerv sunt:
-                                 epineurium, pentru nerv
-                                 perineurium, pentru fasciculele de fibre nervoase
-                                 teaca Henle, pentru fiecare fibră.
In ţesutul conjunctiv al nervului se găsesc vase sanguine care aduc sângele necesar produselor metabolice ale nervului şi firişoare nervoase.
Fibrele nervoase care alcătuiesc un nerv sunt reprezentate prin fibre aferente şi fibre eferente.


Fibrele aferente conduc influxul nervos de la periferie spre centru şi pot fi somatice sau vegetative, numindu-se fibre somatosenzitive şi fibre viscerosenzitive.
Intr-un nerv putem să deosebim fibrele somatice de cele vegetative. Cele somatice sunt mielinice şi predomină în sistemul nervos de relaţie, iar cele vegetative sunt amielinice şi predomină în sistemul nervos vegetativ.
De aici trebuie să tragem concluzia că nu există nervi numai motori sau numai senzitivi. Astfel, un nerv motor, care inervează un muşchi, conţine şi fibre aferente (senzitive) care au rolul să transmită, la centru, starea muşchiului, iar un nerv senzitiv cutanat conţine şi fibre eferente (motorii sau secretorii) pentru vasele sanguine şi glandele din piele.
Share:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

flag

free counters

top 20

blogosfera

histats